Mă întristează faptul că românii autentici sunt din ce în ce mai greu de găsit. Iubesc cu adevărat persoanele de la ţară, care duc o viaţă simplă şi demnă. Acele persoane care îţi întind cu ospitalitate mâna a cărei palmă este crăpată de atâta muncă, acele persoane care miros a trudă şi nu a parfum de huzur, acele persoane la care respectul te sochează chiar dacă tu eşti un “muce’” de copilandru sau o persoană necunoscută, acele persoane care se istovesc peste orice limită pentru familia lor, acele persoane care judecă limpede până la trecerea în nefiinţă, acele persoane care ştiu că odată ce nu vor avea mai avea pământ sau animale cu care să lucreze acel pământ, se vor topi ca o lumânare . Simplitate, demnitate, trudă, respect.
Cred ca toţi dintre noi cunoaştem cel puţin o astfel de persoană.
Să-i respectăm, să-i preţuim şi să-i cinstim aşa cum o merită.
Filed under: Satul românesc
